IMPLICAREA ÎN MUNCĂ

[justify]     Principalele direcţii în cercetarea privind implicarea:

• concepţia bazată pe schimbul individ-întreprindere. Implicarea rezultă ca urmare a schimburilor, a aşteptărilor reciproce existente între individ şi organizaţie;

• concepţia psihologică. Implicarea rezultă dintr-un proces de identificare a individului în cadrul organizaţiei. Ea insistă asupra aspectelor afective ale relaţiei dintre individ şi organizaţie.

   

Care sunt facturii ce influenteaza implicarea in munca?

• Vârsta şi vechimea. În general, implicarea creşte odată cu vârsta şi vechimea în întreprindere şi aceasta din mai multe motive:

- pe de o parte, pe măsura înaintării în vârstă, devine dificilă găsirea unui alt loc de muncă în afara organizaţiei. De aceea, individul va fi înclinat să se lege mai puternic de actuala organizaţie;

- pe de altă parte, implicarea este un proces îndelungat, şi persoanele cu o vechime mai mare au avut timp să-şi consolideze legăturile.

• Nivelul de pregătire. Acest factor conduce cel mai adesea la scăderea implicării: cu cât indivizii vor avea un nivel de pregătire mai înalt, cu atât vor fi mai puţin implicaţi. Pentru a explica cum stau lucrurile în realitate, trebuie să avem în vedere:

- faptul că o persoană cu pregătire superioară are valoare şi implicit oportunităţi mai mari de a găsi un alt loc de muncă într-o altă organizaţie. De asemenea, se ştie că un nivel de pregătire mai înalt conduce la aşteptări tot mai dificil de satisfăcut de către o întreprindere.

- faptul că instituţiile de învăţământ şi educarea permit indivizilor să experimenteze alte activităţi, cum ar fi sportul, cultura, etc. De aceea, întreprinderea este, în mod indirect, în competiţie cu alte legături şi sisteme de valori experimentate de anumiţi indivizi.

• Sexul. Anumite studii au legat sexul de implicare, afirmând că femeile sunt mai implicate decât bărbaţii. Explicaţia acestui fenomen porneşte de la faptul că, femeile se confruntă cu bariere tot mai numeroase şi mai dificile în cariera lor. Acest lucru le face, adesea, să se implice mai mult în viaţa organizaţiei şi să renunţe la alte activităţi.

• Personalitatea individului. Anumite studii arată că nevoia de împlinire, de auto-realizare precum şi etica de muncă pot fi considerate ca factori importanţi de implicare.

• Factorii legaţi de locul şi caracteristicile postului.

• Caracteristicile structurale, etc.